La 15 august, atunci când în calendarul ortodox se pomeneşte Adormirea Maicii Domnului, creştinii ies din post, prilej de a se bucura şi de a se înfrupta din bucate de soi. La fel ca la Obrejenie, femeile se duc mai întâi la biserică cu ciorchini de struguri pentru a fi sfinţiţi.
Tot acum se stabilesc pândarii la vie şi se desfăşoară un ritual prin care se leagă simbolic ciocul păsărilor cerului pentru a nu vătăma boabele de struguri. Fructele culese în aceste zile se dau de pomană celor morţi, pentru a se bucura şi ei pe lumea cealaltă.
Sântămaria Mare este ultima zi în care se mai pot culege flori de leac, ce se aşază neapărat sub icoana Maicii Domnului, pentru a se umple de har. Gospodarii încep a umbla pe străzi numai cu capul acoperit de căciulă, şi nu de pălărie, ca şi până acum, în caz contrar fiind "blagosloviţi" cu următoarea urare: "A venit Sântămărie,/ Te-ai... în pălărie!".
Sezonul nunţilor
La 15 august începe sezonul nunţilor, întinzându-se până la 15 noiembrie, cât ţin câşlegele de toamnă. Cu ceva vreme în urmă, satele vuiau de chiuiturile nuntaşilor, iar plitele şi cuptoarele nu mai pridideau să facă atâtea mâncăruri. După strânsul câmpului, când bucatele erau multe, petrecerile se ţineau lanţ, nunţile făcute acum aducând spor şi bogăţie.
Băuturi de odinioară
Din pâinea coaptă pe vatră ce rămânea la nunţi se făcea o băutură ce purta numele de "brahă". Din păcate, puţini mai ştiu astăzi cum se făcea băutura, cert este că înainte nu exista casă în care să nu se prepare. Dar iată ce povestea un bătrân din Ceahor (regiunea Cernăuţi): "Aice trebuie să arăt contrastul dintre băutura aceasta sănătoasă şi băuturele ce încep a se întrebuinţa în timpul din urmă. E vorba că jură oamenii să nu bea rachiu, dar la nunţi, hramuri etc. tot le trebuie o băutură. Pentru acest scop, iau esenţă de oţet, pe care
