Investiţia - cea mai mare a municipalităţii bucureştene de după Revoluţie - a costat 200 milioane de euro pentru doi kilometri de pod. PSD, partid din care făcea parte în acea vreme şi primarul Sorin Oprescu, s-a opus între 2000 şi 2004 realizării pasajului. România liberă vă prezintă o incursiune în istoria construcţiei.

În cifre seci, Pasajul Basarab din Bucureşti arată bine. Are o lungime de doi kilometri, are două benzi pe sens, traversează râul Dâmboviţa şi calea ferată în zona Gării de Nord, pe mijloc există loc pentru tramvai, iar bretelele de acces auto la pod au 1.300 de metri. Deasupra Gării Basarab, pasajul are cea mai mare deschidere, de 44 de metri, fiind, după aprecierile autorităţilor locale, cel mai lat pod hobanat urban din Europa.

Bucuria inaugurării acestei construcţii „monumentale" este însă umbrită de costul uriaş al proiectului: 204 milioane de euro, potrivit datelor finale pe care ni le-a furnizat primăria condusă de Sorin Oprescu. Altfel, pasajul arată cu adevărat modern, demn de o capitală europeană şi face notă discordantă cu majoritatea căilor de acces înguste şi prost adaptate traficului infernal din Capitală. Câştigul, spun specialiştii, îl reprezintă descongestionarea traficului, pasajul urmând să preia zilnic un flux de aproximativ 280.000 de maşini.

Blocat cinci ani de dispute politice

Până să se ajungă ca inaugurarea să fie prezentată elogios pe toate canalele media a trecut mai bine de un deceniu marcat de dispute politice, proteste sociale, dezbateri privind eficienţa pasajului, modificări repetate ale costurilor, termenelor de predare şi proiectelor.

Despre construirea unui pasaj care să facă legătura între Bulevardul Titulescu - Şoseaua Orhideelor - Podul Grozăveşti - Bd Vasile Milea, o zonă foarte aglomerată din punct de vedere auto, s-a vorbit pentru prima oară în ti