SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Mi-am dorit să stau la bloc, in centru, iar la parter să am un restaurant cu mici şi bere, dar fără muzică. In copilărie, la Brăila, acesta era idealul de viaţă la oraş. Nu puteam să-mi doresc altceva, decăt ce işi dorea toată lumea.
SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Mi-am dorit să stau la bloc, in centru, iar la parter să am un restaurant cu mici şi bere, dar fără muzică. In copilărie, la Brăila, acesta era idealul de viaţă la oraş. Nu puteam să-mi doresc altceva, decăt ce işi dorea toată lumea.
Acum locuiesc la bloc, in zona Obor, cum s-ar zice, in centru, şi pănă prin 1995 la parter a funcţionat un restaurant cu bere şi mici, fără muzică. Mi-am implinit visul de copil, insă sunt sigur că se poate şi mai bine. Trebuie doar să ştii din vreme ce-i mai binele. Eu nu l-am ştiut. De fapt, l-am ştiut, numai că l-am aflat prea tărziu, cănd nu-l mai doream. Mai binele, ca şi binele, e o chestiune de definiţie. De direcţie in viaţă. Am citit, intr-o revistă de sociologie, o anchetă cu titlul: Ce-ţi doreşti de la viaţă? Răspunsurile subiecţilor, cum era şi normal, nu semănau unul cu altul. Pe o a doua coloană, subiecţii trebuiau să spună ce au făcut sau ce intenţionează să facă pentru a obţine de la viaţă ce-au vrut şi ce vor incă. Dacă pe prima coloană lucrurile erau clare, pe a doua aproape toţi subiecţii ocoleau răspunsul direct, care ar fi trebuit să fie "Nimic", şi numărau pricinile care i-au impiedicat să fie alţi oameni, cu altă situaţie. Analiza răspunsurilor la intrebarea a doua obliga la o concluzie, şi anume că direcţia in viaţă e o problemă de definiţie, de determinare timpurie.
 Nu sunt un pasionat al studiilor de sociologia reuşitei. Printr-un noroc am primit la timp, in Gara de Nord, inainte de a implini 20 de ani, cea mai fecundă lecţie despre definirea unei direcţii in viaţă. Lecţia am primit-
