Practica disputei autentice intre partide a disparut odata cu instaurarea comunismului Ar fi simplu de vazut in agitatiile de-acum in jurul Partidului National Liberal efectul unor confruntari doctrinare. Cind de fapt ele sint cu totul altceva. Practica disputei autentice intre partide a disparut odata cu instaurarea comunismului. PNL fiind unicul supravietuitor al unei normale perioade interbelice pe care Romania nu o va mai trai. Aici si trebuie cautat miezul convulsiei: in persistenta unei formatiuni care incearca, dramatic, sa perpetueze ceva din democratismul unei tari ce deja se emancipase european. Peste care insa trecuse tavalugul rosu. Nu e defel simptomatica interventia t.v. a unui mereu incruntat profitor de presa, C.T. Popescu, numai neprevazind, acesta, ora cind PNL va disparea pentru totdeauna, cum s-a intimplat - conform prezicerilor aceluiasi - cu PNT. Curentul de opinie in ofensiva merge acum in aceeasi directie, aratind de fapt cit de alterata a ramas fibra profunda a unei populatii indelung traumatizate dictatorial. Aparentele momentului ar indica o lupta intestina acerba in pastrarea identitatii partidului. Asa cum lasa a se intelege inversunarea recentilor exclusi, minuitori ai, se-ntelege, argumentelor doctrinare, cind, in realitate, acestia se constituie intr-o ranchiunoasa vendeta avind tinta conducerea legitima a formatiunii din care, firesc, au fost exclusi. Facind jocul unui Traian Basescu - venind "din sistem", in formularea franca a lui Emil Constantinescu - contestatarii conteaza pe masa inocenta, careia ii joaca papusa doctrinara. Crezind ca in aceasta masa intra, de-a valma, si mintile lucide, o societate civila, cruda inca, de neevitat insa in clarificarile prezentului. Motivul nu e, cum ar parea, anemierea, vai, ingrijoratoare a partidului, reflectarea acesteia in (oricum dubioasele) sondaje, ci, simplu, un Calin Popescu Tariceanu, p