Imparatul Iosif al II-lea, conducatorul care a dorit emanciparea romanilor de sub jugul unguresc din secolul al XVIII-lea, descrie in termeni elogiosi, in urma experientei sale, lumea transilvaneana. Imparatul Iosif al II-lea a ramas in memoria transilvanenilor drept conducatorul care a dorit emanciparea romanilor de sub jugul unguresc din secolul al XVIII-lea. O mare parte a jurnalului de calatorie al imparatului prin Ungaria, Banat, Transilvania si Maramures din anul 1773 se afla sub forma de microfilm la Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale (DANIC), in Colectia Microfilme Austria.
Cu noua trasuri trase de 54 de cai, pe drumurile hartopite ale Transilvaniei, Iosif al II-lea a cercetat bucuriile si mai ales necazurile romanilor vaduviti de drepturi, uneori si de libertate, de grofii unguri, stapanii locurilor. In Jurnalul de calatorie al lui Iosif al II-lea, dictat si scris la persoana intai, vedem lumea transilvaneana a secolului al XVIII-lea in intreaga sa candoare si mizerie umana.
TRASEU IMPARATESC. La 6 mai 1773, Iosif al II-lea a plecat din Viena, a strabatut Ungaria de Sud si Banatul si a ajuns in localitatea transilvaneana de granita Vulcan. Calatoria a continuat in Hateg, Hunedoara, Deva si Orastie pana la Alba-Iulia. Dupa vizitarea domeniului fiscal Zlatna, din Muntii Apuseni, si a Regimentului I valah de granita, el a ajuns, la 29 mai, de Rusalii, la Sibiu. Intre 31 mai si 30 iunie a vizitat Mediasul si Sighisoara, Fagarasul, Brasovul si scaunele secuiesti, Bistrita si Tinutul Rodnei. La Nasaud s-a oprit doua zile - 23 si 24 iunie - si a inspectat Regimentul II valah de granita. Preocupat pana la 11 iulie, la Sibiu, cu inspectia administratiei tarii, imparatul a parasit la 13 iulie 1773 tara, trecand prin Bistrita si Nasaud, spre a-si continua calatoria spre Galitia.
MULTUMIRI SI NEMULTUMIRI. Despre granicerii romani din H