PopulaŢia şi firmele şi-au diminuat restanţele acumulate faţă de bănci la creditele în valută, suma ratelor neplătite la timp coborând cu 4%, până la 1,57 mld. de euro.

În schimb, creditele în lei au continuat să pună probleme: restanţele au urcat cu 4,6% faţă de iunie, la 6,75 mld. lei. Scăderea restanţelor la creditele în valută pare surprinzătoare, având în vedere că leul a recuperat în iulie doar o parte din deprecierea masivă din iunie, rămânând la niveluri mai slabe decât în primăvară.

Oricum, perspectivele pentru lunile următoare sunt pesimiste. Chiar şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, aprecia recent că toamna va aduce cele mai mari probleme bancherilor, pentru că abia atunci se vor vedea efectele măsurilor dure de ajustare luate de guvern: reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA cu cinci puncte procentuale, la 24%.

Exprimate în lei, împrumuturile în valută cu întârzieri la plată au ajuns în iulie la 6,7 mld. lei, în scădere cu 6,87% faţă de iunie, potrivit datelor publicate miercuri de BNR. Evoluţia vine pe fondul aprecierii monedei naţionale în iulie cu circa 2,8% faţă de euro.

Dacă avem însă în vedere valorile exprimate în euro, datele reflectă o scădere a împrumuturilor în valută cu restanţe cu aproximativ 4,2% comparativ cu iunie.

Creditele cu întârzieri la plată de cel puţin o zi au scăzut în iulie cu 1,44% faţă de iunie, la 13,4 mld. lei, pe fondul reducerii puternice a valorii împrumuturilor în valută la care există obligaţii restante.

Împrumuturile restante în valută au fost devansate de creditele în lei cu întârzieri la plată de cel puţin o zi, deşi în soldul total creditele în devize străine depăşesc cu mult finanţările în monedă naţională. De altfel, ponderea creditelor restante în total împrumuturi este mai mare în cazul componentei în lei faţă de cea în valută.