•In statele membre ale Uniunii Europene, directiva cadru a UE privind deseurile (75/442/CEE, modificata prin directivele 91/156/CEE, 91/692/CEE si 96/350 CE) reprezinta fundamentul juridic pentru implementarea acestor scopuri si principii de baza.
In perspectiva aderarii la UE, Romania, prin Ordonanta de Urgenta 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001, a adaptat legislatia nationala normativelor europene, creandu-se astfel cadrul juridic pentru implementarea unui management integrat al deseurilor. Ierarhia scopurilor mentionate mai sus (evitare inainte de valorificare inainte de indepartare), ca si stabilirea responsabilitatii producatorilor de deseuri si a celorlalti factori din sistem sunt totusi dependente de aparitia unor reglemetari juridice suplimentare.
Daca sistemele de colectare a materialelor valorificabile existente deja in Romania si-au pierdut din insemnatate in anii de dupa schimbarea politica, structurile in functiune ofera inca puncte de pornire pentru dezvoltari in domeniile colectarii selective si al valorificarii, in perspectiva unei gestiuni integrate, generatoare de putine reziduuri.
Intrucat obiectivul unui management al deseurilor este centrat pe conceptele de evitare a formarii acestora, de optimizare a valorificarii si siguranta salubrizarii, atunci avem nevoie de strategii si masuri care sa duca la o reducere a consumului de resurse, de materiale si energie (evitare calitativa a formarii deseurilor), ca si la o reducere a poluarii cu materiale toxice (evitare cantitativa).
Aceasta presupune impiedicarea sau diminuarea formarii deseurilor inca de la sursa (de la producator). Fara discutie, prevenirea este cea mai eficienta cale de actiune, deoarece, neproducand deseuri, nu exista amenintari la adresa mediului. De aici rezulta preferinta acordata evitarii formarii dese