Ieşenii sunt condamnaţi să circule pe drumurile din judeţul Iaşi ca prin tranşee. Cea mai mare parte dintre aceste tronsoane sunt din piatră sau pământ şi doar o treime din asfalt.
Craterele apărute pe drumurile judeţene pun în pericol siguranţa circulaţiei. Sute de kilometri de tronsoane care pe hărţile şefilor din CJ apar ca fiind asfaltate sunt ciuruite, iar durata de viaţă este expirată. Concret, din cele aproape 1.100 de kilometri de drumuri judeţene doar 400 apar ca fiind din asfalt însă, trei sferturi dintre acestea, au durata de serviciu expirată.Astfel, 300 de kilometri de şosele aflate în grija Serviciul Public de Administrare a Drumurilor Judeţene (SPADJ), din subordinea CJ, arată ca nişte ciururi, iar şoferii sunt nevoiţi să facă slalom printre cratere.
Deşi le este reclamată frecvent starea infrastructurii rutiere, şefii judeţului nici nu au organizat încă selecţia pentru execuţia plombărilor. „Selecţia pentru lucrările de plombare din acest an va avea loc pe 2 aprilie, iar valoarea estimată a contractului este de 1,5 milioane de lei, fără TVA. Lucrările vor începe după aceea", a spus Sebastian Tătaru, purtătorul de cuvânt al CJ.
Drumurile pe fonduri UE, pericol public
Cele mai mari probleme sunt pe drumurile judeţene care asigură legătura între localităţile Todireşti şi Coarnele Caprei, Miroslava-Ţibăneşti, Tomeşti-Chipereşti, Podu Iloaiei-Româneşti, dar şi Sireţel Lespezi. Mai grav, cele mai distruse tronsoane sunt chiar cele care ar trebui refăcute cu fonduri europene.
Astfel, pe DJ 248 Iaşi-Vaslui, DJ 208 Iaşi-Suceava şi DJ 282 Iaşi -Botoşani din 2008, când au fost depuse proiectele, nici nu s-a mai plombat, deoarece şefii CJ susţin că nu pot aloca bani de la buget pentru investiţii care sunt asigurate din fonduri europene nerambursabile. Cu toate acestea, doar la Iaşi-Suceava s-au început lucrările săptămâna trecută, ia
