Afişând un calm aparent, ciprioţii s-au aşezat joi de dimineaţă la cozi la bănci, pentru a-şi scoate banii. Ei au reuşit să scoată câte 300 de euro fiecare, limita maximă zilnică impusă de autorităţi pentru a preveni retragerile masive de bani din bănci.
Băncile din Cipru au fost redeschise timp de doar şase ore, după aproape două săptămâni în care nu mai lucraseră cu publicul, urmând să îi mai primească pe clienţi abia marţi.
Autorităţile cipriote au mai impus şi alte restricţii fără precedent fluxurilor de capital. Astfel, cei care au bani în băncile din Cipru nu mai au voie să scoată din ţară mai mult de 1.000 de euro cash când pleacă în străinătate, iar tranzacţiile cu cardul în afara ţării au fost limitate la 5.000 de euro de persoană pe lună.
Toate aceste măsuri au fost luate în cadrul planului de salvare a Ciprului şi ar putea fi menţinute active mai multe săptămâni.
Pe scurt, Republica Cipru a încheiat un program de salvare de 10 miliarde euro cu guvernele din zona euro, FMI şi Banca Centrală Europeană, care presupune desfiinţarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua mare bancă din ţară, şi transferarea activelor viabile şi a depozitelor de sub 100.000 euro la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă.
Deponenţii care deţin sume mari în conturile Laiki vor contribui la finanţarea programului de bailout. La Bank of Cyprus, deponenţii cu economii mai mari de 100.000 de euro vor contribui la recapitalizarea instituţiei, în funcţie de sumele necesare. Astfel, ei ar putea înregistra pierderi de circa 40% din sumele peste 100.000 de euro.
Principalele cauze ale crizei din Cipru. Cât de departe este România de o situaţie asemănătoare
Expunerea mare pe titlurile de stat greceşti şi o structură a economiei în care sistemului bancar are o pondere foarte mare, activele din sistemul bancar fiind de aproximativ opt ori mai