Umiditatea atmosferică influenţează modul în care organismul percepe temperatura exterioară. Ce înseamnă de fapt acest indice şi cum ne influenţează sănătatea explică specialiştii de la National Institute of Environmental Health Science (NIEHS). Buletinele meteorologice se referă adesea şi la indicele de confort termic. Acesta are influenţă asupra proceselor metabolice din organismele vii.
Ca urmare a acestor procese, corpul omenesc produce căldură. Căldura produsă trebuie să fie şi eliminată, deoarece, altfel, organismul s-ar supraîncălzi. Corpul omenesc elimină căldura prin conducţie (direct prin contact cu corpuri mai reci), prin convecţie (curenţi de aer), prin radierea căldurii şi prin transpiraţie, explică specialiştii NIEHS.
Pentru ca „uzina energetică umană” să poată elimina surplusul de energie termică este nevoie ca în mediul înconjurător temperatura să fie mai mică decât temperatura corpului, adică sub 37 de grade Celsius.
Dacă nu ar exista aceste modalităţi de eliminare a căldurii, organismul s-ar putea supraîncălzi, temperatura internă ar creşte şi, la peste 42 de grade Celsius, toate proteinele din interiorul corpului omenesc s-ar coagula şi în final s-ar produce moartea prin ceea ce medicii numesc şoc termic.
Astmaticii, cei mai afectaţi
Între temperatura din mediu şi senzaţia noastră subiectivă de căldură nu există o corelaţie strictă şi clară. Astfel, s-a constatat că, de exemplu, la 40-50 de grade Celsius, în deşert, oamenii se simt relativ bine, însă la 20-24 de grade într-o zonă umedă se simt foarte rău, explică cei de la NIEHS.
Acelaşi lucru este valabil şi când este foarte frig afară: organismul suportă mai uşor un ger de - 25 de grade Celsius dacă vremea este uscată, însă la -2 grade Celsius, dacă vremea este umedă, cu ceaţă, frigul devine aproape insuportabi