1. O masura radicala, luata de primul ministru, e interpretata in presa drept "catastrofala": interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat. Apreciati ca este o hotarare disproportionata fata de gravitatea reala a crizei?
- Reactiile la aceasta hotarare scot in evidenta anomaliile din sistemul de salarizare bugetar, mai concret ipocrizia acestuia si caracterul sau discretionar si inechitabil. Cu alte cuvinte, desi bugetarii au salarii mici, pentru unele categorii se gasesc sporuri si beneficii care duc la venituri de 5-6 ori mai mari decat salariul brut. Pentru alte categorii, se acorda posibilitatea cumulului pensiei cu salariul. Faptul ca nu avem o lege unitara de salarizare a bugetarilor este rezultatul aranjamentelor pe care unele categorii de bugetari le-au incheiat bilateral cu guvernul. Nimeni nu a dat nici pana astazi o explicatie cu privire la diferentele uriase de salarizare dintre categoriile de bugetari: de ce este, de pilda, un magistrat mai valoros decat un medic? Sau un politist mai important decat un profesor? Nu exista nici un fel de criteriu obiectiv, nici o ierarhie transparenta, doar bunul plac al politicienilor si aranjamentele din spatele usilor inchise. Astfel, magistratii, politistii si militarii se bucura nu numai de salarii mari, ci si de credite cu dobanzi preferentiale, facilitati pentru achizitionarea locuintelor si compensatii banesti considerabile in momentul pensionarii. In cazul generalilor si chestorilor vorbim de sute de milioane, chiar miliarde, dupa cum s-a putut vedea din suma returnata de generalul Gabriel Oprea, noul ministru de interne, nevoit sa renunte la pensia militara, dupa intrarea in vigoare a recentei hotarari de guvern.
Ne amintim, de asemenea, de furia care s-a dezlantuit in 2005, impotriva Monicai Macovei, atunci cand a propus ca magistratii sa opteze intre pensie si salariu. Curtea Constitu
