DUMINICI FĂRĂ LIMITE
Se spune că dacă este urât afară în ziua în care este înmormântat un om, înseamnă că acelui om i-a părut rău că l-a luat moartea. Ieri a fost o zi frumoasă. De o frumuseţe ciudată, aprigă. Flori plesnite din boboci pe ramuri, muguri deja învârtoşaţi, dar toate bătute de un vânt rău, prăfos.• Roxana Roseti
Editorialele zilei:
●Andrei Bacalu: Mod de întrebuinţare ● Alex Revenco:Guns n’ Roses-O mare decepţie ●Ion Cristoiu:Violată sau salvată de la moarte?● Tudor Octavian:Turnătoria e o opinie scrisă sau spusă● Dan Constantin:Arză-i-ar NATO! ● Valentin Stan:Cotidianul: "Valentin Stan e idiot"! DUMINICA FĂRĂ LIMITE
Se spune că dacă este urât afară în ziua în care este înmormântat un om, înseamnă că acelui om i-a părut rău că l-a luat moartea. Ieri a fost o zi frumoasă. De o frumuseţe ciudată, aprigă. Flori plesnite din boboci pe ramuri, muguri deja învârtoşaţi, dar toate bătute de un vânt rău, prăfos. O zi de sâmbătă în care vitrinele afişează lucruri mov, verzi şi galbene, iar lumea se îmbulzeşte. Altădată, dacă te îmbrăcai în culorile acestea (de altfel, extrem de interesante), lumea zicea că eşti neam prost. Până şi decapotabilele s-au aliniat modei: un copac tocmai îşi exploda magnolia lângă o decapotabilă galbenă, frumuşică foc. Şi mulţimea îşi perindă veselul murmur mov, verde şi galben spre pieţe, spre parcuri, spre magazine. “Este ultimul ursuleţ dintre ursuleţii care au mai rămas de astă-iarnă”, zboară genial fraza unei vânzătoare spre o doamnă nemulţumită de figura animalului de pluş. Alt loc, aceeaşi problemă: “Ursuleţul fără ureche este ultimul”. Ciudat, de ce tocmai azi, sâmbătă, se caută ursuleţi şi de ce peste tot sunt ultimii? O florăreasă ştirbă mănâncă seminţe şi trage cu ochiul spre ziarul unui client: “A murit şi Ovidiu Iuliu Moldovan, maică, ce e viaţa asta”. Un tip în tenişi grunge se răsteşte