Dupa aderarea la UE nu credeam ca o sa mai revin la "Patagonia Mea", pe care o vedeam ca o tara indepartata (uneori si de UE), intr-un Arhipelag al Tainelor, etern si fascinant. Credeam ca am identificat toate "virtutile" Patagoniei Mele – brandurile (pana una-alta, cel mai valoros brand este loteria). Este inca surprinzatoare (restaurantul "Amnezia" a dat faliment). Oglinda a ceea ce suntem. Ce se intampla acum pe scena politica – orgolii, coalitii de mucava, atacuri verbale fara precedent, furii, zgomote, injuraturi de cartier, expresii necuviincioase, balacareala – imi intareste convingerea ca suntem ghidati ab absurdum intr-un loc unde se cauta galceava. Vulgarul, comportamentul mitocanesc sunt considerate cool.
Patagonia Mea este locul in care luarea si darea de mita au cazut in derizoriul caltabosilor, iar justitia se face la televizor, chiar daca ii prezinta pe protagonistii palincari in ipostaze de o trivialitate desavarsita.
De vreo 15 ani se tot discuta de votul uninominal si scara valorilor – afrodisiace sigure. Apocalipsa Referendumului oare sa se repete? Chiar si cu ultimatumuri?
Divertismentul bate la audienta campania electorala pentru europarlamentare cu toate ca au inceput "informarea si mobilizarea" in vederea participarii la scrutin.
Vedeta la urne va fi iarasi un interlop din top (inselaciune, talharie si proxenetism). A dat si interviuri. In Patagonia Mea pana si talharilor li se respecta drepturile civice, iar instantele nu le interzic. Exista si condamnati la inchisoare care refuza sa fie eliberati. Hotii s-au deghizat in gunoieri.
In Patagonia Mea exista mai multe tabere, mai multe filosofii, pareri cu toptanul: retragerea cetateniei celor care nu vorbesc patagoneza; din cei 322 – 80% ar fi lichele; dintre toti armenii exista doar unul bun; dezbinare pe toate fronturile; filosofii de dreapta cu discurs de st
