Este posibil ca un client să-ţi ofere mai mulţi bani decât îi ceri? Oricât ar părea de ciudat, acest lucru i s-a întâmplat unui antreprenor român în prezentul acesta, care se desfăşoară încă sub semnul crizei. Dar de ce să oferi cuiva mai mult decât este nevoie? Drept răspuns, aş risca să formulez un pronostic optimist: mediul de afaceri din România se pregăteşte să intre în zodia calităţii. În ultima vreme, tăierile de costuri şi restructurările au făcut ca jucători importanţi din economie - multinaţionale cu grijă mare faţă de propria imagine - să-şi asume riscuri altădată de neimaginat în ceea ce priveşte calitatea serviciilor oferite. Mai puţine sucursale la bănci, mai puţini funcţionari la ghişee, mai puţine casiere în supermarketuri, timp mai lung de aşteptare la orice telefon dat unei instituţii...

Ne-am obişnuit toţi cu noua realitate, şi azi nici măcar nu ni se mai pare ieşită din comun. Şi totuşi, apar semne că piaţa se mişcă din nou către un alt tip de abordare a afacerilor. Într-o carte despre vânzări pe care am citit-o mai demult, există un exemplu al unui preot cu har, care era unul dintre cei mai importanţi clienţi ai companiilor din oraş. Asta deoarece omul se implica puternic în munca de binefacere şi obişnuia să cumpere mărfuri şi servicii din cele mai diverse pentru misiunea sa. El primea întotdeauna cea mai bună ofertă posibilă de la furnizori, fără măcar să mai încerce să negocieze. Nu pentru că respectivii aveau respect pentru munca de caritate, ci fiindcă omul lui Dumnezeu îşi făcuse de-a lungul timpului o reputaţie foarte solidă într-un anumit aspect.

Nu mai lucra niciodată cu cineva care a încercat să-l înşele. Fără scandal, fără reproşuri, preotul îşi plătea facturile la timp, dar înceta să mai aibă vreo relaţie comercială cu cei care încărcau la nota de plată. E doar un exemplu care demonstrează că abordarea relaţiona