Pe lângă greşelile de ortografie, care sunt nelipsite din manualele şcolare de gimnaziu, erorile de conţinut le creează de asemenea dificultăţi atât cadrelor didactice, cât şi elevilor.

Elevii de clasa a VII- a de la şcoala „Ştefan cel Mare" din Focşani învaţă limba română după un manual în care sunt incluse noţiuni complexe de sintaxă a propoziţiei, care în mod normal ar trebui predate în clasa a VIII-a.

„Deşi conţinuturile şcolare au fost reduse, manualele includ şi lecţii care nu sunt cuprinse în programa şcolară şi care trebuie predate la un nivel superior. Tocmai de aceea, profesorii se ghidează după programă", declară Roxana Vornicu, profesoară de limba şi literatura română.

Cât despre elevi, aceştia par a fi nelămuriţi, deoarece odată trecute în manual, ei consideră că lecţiile respective ar trebui parcurse şi nu amânate.

„Nu înţeleg de ce sunt cuprinse în manual lecţii pe care noi nici nu le învăţăm. M-am uitat pe ele şi mi se par dificile pentru clasa a şaptea. La anul cu siguranţă le voi asimila mult mai uşor", spune Anda Cristian.

Practica, la pământ

Manualele şcolare nu pun accent pe dezvoltarea competenţelor aplicative ale elevilor, competenţe care de altfel sunt incluse în programa şcolară.

„Editarea unor noi manuale şcolare, care să includă şi exerciţii practice, constituie un aspect prioritar pentru buna desfăşurare a procesului de învăţare", adaugă Roxana Vornicu.

De asemenea, profesoara de fizică Daniela Gheorghe de la şcoala „Ion Basgan" spune că materia pe care o predă la gimnaziu este atât de stufoasă, încât a fost nevoită să folosească câte patru manuale la fiecare an de studiu pentru a putea preda lecţiile pe înţelesul elevilor.

„Sunt foarte multe informaţii care nu au nicio legătură cu viaţa practică. Ca să fac o lecţie cum scrie la carte am ales patru manuale din care să lucrez cu copiii,