În urma secularizării și a împroprietăririi țăranilor din 1864, fosta moșie mănăstirească timp de 400 de ani din zona Topolovenilor ajunge în cea mai mare parte să fie stăpânită de săteni. Efectul a fost că la începutul secolului al XX-lea, au crescut simțitor suprafețele cultivate, ceea ce a impus folosirea capitalurilor, mașinilor, industrializarea produselor și valorificarea materiei prime la prețuri superioare.
Documentele istorice – monografia Topoloveniului, Arhivele Statului și alte hrisoave – vorbesc de începuturile Fabricii de Magiun din Topoloveni la 1914, aceasta fiind prima fabrică de prelucrare a fructelor din țară. Maximilian Popoviciu a fost cel care a pus bazele funcționării acesteia, pe principiul preparării tradiționale a magiunului de prune în gospodăriile țărănești locale: FĂRĂ FOC DIRECT, în cazane cu pereți dubli cu abur (sistem bain-marie), care să imite oalele de lut introduse în cuptoare de pământ de către gospodine.
S-a numit apoi ”fabrica de marmeladă”, închiriată ulterior Cooperativei din Topoloveni. În 1941 a fost preluată de Ministerul Agriculturii, iar perioada care a urmat a dus la diversificarea și mărirea producției (se fabrica magiun și marmeladă din prune, mere, dovleac).
În anul 1972 a luat fiinţă, pe actualul amplasament, secţia de sucuri, magiun, fructe şi legume deshidratate, făcând parte din Întreprinderea de legume și fructe Piteşti, ca apoi să fie transferată în 1981 la Întreprinderea de prelucrarea şi industrializare a legumelor şi fructelor Topoloveni.
În anul 2001, Fabrica de Magiun Topoloveni a fost preluată prin cumpărare de la statul român de către S.C. SONIMPEX TOPOLOVENI S.R.L. și repusă în funcțiune în condiții tehnologice adaptate standardelor internaționale, fiind în prezent certificată ISO 9001 (managementul calității) și ISO 22000 (managementul siguranței alimentului).
@