O victima joaca rolul victimei. Un joc aproape absurd intre viata proprie si ultimele clipe din viata altuia. Desi personajul poarta acelasi nume, contextul este mereu altul: azi - o femeie ucisa in toaleta, maine, un "inecat" la bazin sau un adolescent impuscat in ceafa. Jucand rolul mortilor poti sa eviti frica de moarte.
Valea, personajul principal al piesei "In rolul victimei", si-a ales cu buna stiinta meseria. Este un tanar care provine dintr-o familie obisnuita, iar datoria sa este sa joace rolul victimelor atunci cand cazurile politiei cer reconstituiri la locul unei crime.
Oricat de neobisnuita ar parea "cariera" pe care si-a ales-o, Valea (Marius Manole) stie sa foloseasca scenele dramatice pe care le interpreteaza pentru a scapa de propriul statut de victima. Si de propriile frici.
Piesa fratilor Oleg si Vladimir Presniakov (dramaturgi contemporani cunoscuti nu numai in Rusia, ci si pe scenele din Anglia sau Statele Unite) propune o poveste in care umorul (sumbru adesea) se imbina cu meditatiile sau cu absurdul, iar realitatea pusa pe scena pare uneori atat de dura, incat ofera senzatia de neverosimil.
Insa regizorul (Felix Alexa) mizeaza tocmai pe aceste momente maxime in care spectatorul este lasat sa ghiceasca daca secventa tine de domeniul comicului sau daca este o scena la care ar trebui sa meditezi.
Aproape toti actorii din distributia piesei joaca un dublu rol. Razvan Vasilescu este comisarul care se ocupa de anchetarea cazurilor, iar la finalul piesei devine un regizor interesat tocmai de povestea lui Valea.
Comisarul pare initial un personaj banal (tiparul clasic al unui functionar cu amanta), dar pe parcursul piesei uimeste prin cateva monoloage pline de isterie si vulgaritati, Vasilescu ducandu-si personajul in stari de "je m'en fiche" sau pana la limita paroxismului.
Dana Dogaru este mama lui Valea.
