Te uiţi la ei, la realizatorii emisiunilor tabloide, îi vezi cum se bălăcesc cu dezinvoltură în tot felul de lături şi te întrebi: „oare cum or fi oamenii aceştia?“. Sînt în viaţa lor de zi cu zi la fel de decăzuţi cum sînt pe micul ecran?
DE ACELASI AUTOR Premiile acestei rubrici pentru 2012 Actorul şi televiziunea Cine pleacă, cine rămîne Ordonanţa pe furiş Am cunoscut destui jurnalişti de ziare tabloide şi am fost surprins să constat că, în cele mai multe cazuri, exista o diferenţă foarte mare între produsul muncii lor şi ei înşişi. Dacă ceea ce făceau era o presă rudimentară, ridicolă chiar, în care sexualitatea şi diformul dictau valoarea, ei păreau nişte oameni normali, unii chiar inteligenţi şi de bun-simţ. L-am cunoscut, printre alţii, pe Dan Capatos, cu care am lucrat o vreme la o revistă de lifestyle. Dan Capatos, care are astăzi una dintre cele mai imunde producţii de pe micile noastre ecrane, era un băiat inteligent, cu simţul umorului şi cu cei şapte ani de-acasă. Acum îl vezi promovînd şi simţindu-se bine alături de toate scursurile societăţii. Tot aşa şi cu Simona Gherghe. Pe vremea cînd prezenta ştiri, era o persoană decentă. Acum, ca tartor în emisiunea Acces direct, o vezi cum îi sclipesc ochii numai cînd se ivesc vreun scandal, vreo mizerie, ceva...
Dacă sînt nişte oameni normali, cum pot totuşi să facă asta? Desigur, se gîndesc că e o meserie ca toate celelalte şi că banii mulţi pe care-i cîştigă „nu au miros“. La fel, probabil, se consolează şi cei din industria pornografică.
Dacă ar fi după tine, nu te-ai băga în aşa ceva, dar îţi zici că trebuie să mănînci şi tu o pîine. Şi, desigur, că trebuie să facă cineva şi asta. De fapt, o pîine poţi s-o mănînci şi făcînd lucruri onorabile, dar tu te-ai dedulcit la cozonac şi la cîştiguri mari. Prin urmare, îţi găseşti circumstanţe atenuante şi te autosugestionezi că nu e aşa de grav
