Aproape o mie de dosare a avut de soluţionat, anul trecut, un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), potrivit unui raport al stării jusitiţiei pe 2011, în care a fost consemnată încărcătura pe fiecare magistrat de instanţă supremă, curte de apel, tribunal şi de judecătorie.

La calcularea încărcăturii pe schemă şi pe judecător, s-a luat în considerare faptul că această instanţă a judecat cauze atât în fond, cât şi în recurs (în complet de trei, de cinci sau de nouă judecători). Schema posturilor pentru acest an la instanţa supremă a fost de 121 posturi, în timp ce media posturilor de judecător ocupate a fost de 107 posturi.

În consecinţă, încărcătura pe schemă a fost determinată de 833 de cauze, iar cea pe judecător la 942 de cauze.

Ambele tipuri de încărcături sunt comparabile cu cele ale celorlalte tipuri de instanţe (judecătorii, tribunale sau curţi de apel).

În ce priveşte îcărcătura la nivelul curţilor de apel, raportul notează că trebuie menţionat faptul că, pentru calcularea indicatorului statistic referitor la încărcătura de cauze/judecător s-a ţinut cont de împrejurarea că aceste instanţe judecă atât în fond, cât şi în apel şi în recurs.

Astfel, în anul 2011, s-a înregistrat o încărcătură medie pe judecător de 1.034 cauze şi o încărcătură medie pe schemă de 950 dosare.

Încărcătura pe judecător a crescut comparativ cu anul 2007 cu 88 la sută, iar cea pe schemă a crescut cu 82 la sută.

Sub aspectul încărcăturii pe judecător, prima poziţie a fost ocupată de Curtea de Apel Galaţi cu 1.468 dosare (955 de dosare pe judecător în anul 2010), urmată de Curtea de Apel Oradea cu 1.465 dosare (853 de dosare pe judecător în anul 2010) şi Curtea de Apel Alba Iulia cu 1.314 dosare (816 dosare pe judecător în anul 2010).

Cel mai mic nivel de cauze pe judecător l-a înregistrat Curtea de Apel Iaşi cu 707