Atât comuniştii cât şi liberal-democraţii din Republica Moldova au trimis trupe sub comanda americană, pentru a-şi afirma o politică externă multivectorială. Prin participarea la campaniile din Irak şi Afganistan, Chişinăul urmăreşte obţinerea sprijinului vestic în problema transnistreană sau beneficii economice.
După ce a avut un mic contingent în Irak, Republica Moldova participă, mai nou, şi la operaţiunile internaţionale din Afganistan. Fostul preşedinte Vladimir Voronin spune acum că SUA i-au cerut militari contra unor sume din ajutoarele destinate ţărilor sărace şi îi acuză pe noii guvernanţi moldoveni că fac acelaşi joc, cu referire la ajutorul de 262 de milioane de dolari oferit recent de Washington.
Autorităţile moldovene răspund că participarea la operaţiuni de menţinere a securităţii internaţionale face parte din obligaţiile oricărui stat integrat în sistemul mondial.
În mod tradiţional, relansarea relaţiilor Republicii Moldova cu partenerii occidentali conduce la implicarea în afaceri militare. Ca şi în cazul guvernării comuniste, când militarii moldoveni au fost încadraţi în operaţiuni umanitare şi de reconstrucţie post-conflict în Irak (2003-2008), Alianţa pentru Integrare Europeană a decis antrenarea ţării în operaţiunile de menţinere a păcii în Afganistan.
Iniţiativa guvernării comuniste se înscria în campania internaţională împotriva terorismului aflată sub egida SUA. Pentru Washington, chiar şi atragerea unor state fără greutate regională însemna multiplicarea numărului de aliaţi, ceea ce conferea campaniei legitimitatea necesară.
Atac la neutralitate
Aflată în afara pericolului real al terorismului mondial, dar ghidată de interesul unor legături mai strânse cu liderii comunităţii internaţionale, Moldova lui Voronin a acceptat provocarea de a se alătura SUA deşi conştientiza perfect poziţia ostilă a Rusiei, care s-