Tragedia japoneză a repus pe tapet pericolul pe care îl implică energia nucleară. Înlocuirea ei va fi însă un fenomen costisitor şi de durată. Germania mizează mult pe cărbune, un poluator puternic, în timp ce Franţa nu vrea să renunţe la energia atomică foarte ieftină.

Premierul japonez, Naoto Kan, a fost prezent ieri în Parlament pentru a prezenta situaţia de la centrala nucleară Fukushima, după informaţiile privind prezenţa plutoniului în sol. La mai bine de două săptămâni de la producerea cutremurului şi a valurilor uriaşe, compania Tepco, proprietara centralei, nu reuşeşte să oprească scurgerile de substanţe radioactive.

Citiţi şi:

FOTO Povestea primei centrale nucleare din lume, devenită muzeu

Ofensiva nucleară rusească: 12 reactoare în imediata apropiere de Republica Moldova şi România

Mai mult, dacă până acum era vorba doar de iod, cesiu şi uraniu, zilele acestea s-a descoperit şi plutoniu în sol, în cinci locuri din apropiere de centrală. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a precizat că nivelul nu este unul îngrijorător, dar compoziţia arată că plutoniul provine de la centrala nucleară. Or, acest lucru înseamnă că miezul reactorului 3 se topeşte, acesta fiind singurul reactor care foloseşte plutoniu. Această substanţă radioactivă este periculoasă deoarece perioada de înjumătăţire (pierderea proprietăţilor radioactive) este de 25.000 de ani. Pe de altă parte, plutoniul este un element greu ce nu se împrăştie uşor în atmosferă.

Exemplul german

Accidentul de la Fukushima ar putea antrena schimbări mari în Germania. După alegerile de duminică, Uniunea Creştin-Democrată a cancelarului Angela Merkel nu va mai conduce probabil landul Baden-Württemberg, pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial. Marii învingători sunt Verzii, chiar dacă Merkel a decis închiderea temporară a şapte rea