• Ion Predescu, judecător constituţional, pentru gândul: "Domnule, să citească toată lumea motivarea, că am văzut că fiecare înţelege cum vrea. Eu nu dau explicaţii nimănui, treaba lor".

Ce decide CCR se interpretează. În acest fel s-ar putea rezuma ping-pongul dintre Parlament-Guvern-Curtea Constituţională pe tema angajării răspunderii Cabinetului Boc pe legea educaţiei. Vineri, odată cu motivarea CCR în care se constata că asumarea nu îşi găseşte nicio motivare în cazul acestui act normativ, premierul Boc s-a limitat doar la a spune că lucrurile nu stau aşa cum par şi că Executivul pe care îl conduce va merge mai departe cu angajarea pe legea educaţiei.

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, i-a cerut şefului Guvernului să renunţe la procedură, însă Executivul a dovedit luni că ţine cu dinţii de asumarea răspunderii şi, implicit, faptul că în Coaliţie nu s-a găsit o soluţie pentru adoptarea actului normativ în circuitul parlamentar normal. Mai exact, Coaliţia a mandatat Guvernul să solicite Curţii Constituţionale o procedură clară în privinţa asumării răspunderii pe legea educaţiei. "Este o clarificare de fapt. Aici a fost un acord de principiu să se procedeze aşa, să se ceară un punct de vedere tranşant (de la Curte - n.r.)", a declarat, pentru gândul, liderul minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian.

Premierul Emil Boc a trimis CCR o cerere prin care invocă un conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi Parlament, menit să deblocheze circuitul parlamentar normal pentru procedura de angajare a răspunderii.

Care sunt argumentele lui Boc

Primul lucru invocat de şeful Executivului este acela că atât timp cât Legislativul a fost de acord cu angajarea Guvernului pe legea educaţiei înseamnă că "nu a considerat că (…) s-ar aduce atingere competenţei sale de unică autoritate legiuitoare". "Toate aceste aspect