Premierul Victor Ponta a vorbit din nou joi despre "taxa de solidaritate", respinsă categoric de PNL, dezvăluind ce ar fi vrut (sau vrea) să facă el în acest sens.
Ponta a declarat că taxa de solidaritate de 10% ar fi fost aplicabilă tuturor celor care primesc salarii şi - atenţie - pensii de la buget mai mari de 1.000 de euro.
Potrivit acestuia, există "cam" 6.000 de pensii peste 1.000 de euro în România" cărora ar fi trebuit să li se aplice această taxă.
Premierul şi-a motivat şi dorinţa de a impune această taxă: suma colectată, spune el, ar fi acoperit banii care trebuie daţi la pensiile militare.
"Am discutat în şedinţa de Guvern. Din taxa de 10% aplicată asupra tuturor, nu asupra celor din aparatul central, ci asupra tuturor celor care primesc salarii şi pensii de la buget - asta înseamnă şi companii naţionale cu capital de stat, vezi Conpet, Romgaz, Transgaz, autorităţi, celelalte agenţii - suma pe care o obţineam acoperea (cheltuielile pentru pensiile militare - nr.).... Aşa, trebuie să o găsim din altă parte", a spus Ponta, întrebat dacă banii colectaţi din această taxă ar fi acoperit cheltuielile cu alte pensii, respectiv pensiile militare.
Premierul i-a cerut ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, să găsească o altă sursă bugetară în acest sens, după ce liberalii nu au fost de acord cu taxa lui de solidaritate.
Scenariul ignorat
"Supraimpozitarea" lui Ponta, dacă ea se va aplica în cele din urmă, este neconstituţională cel puţin la capitolul taxarea pensiilor, consideră unii jurişti.
O decizie similară a fost luată şi de Băsescu în 2010, când a dictat tăierea pensiilor cu 15 la sută, iar măsura a fost declarată neconstituţională de CCR.
Taxa lui Ponta, deşi nu este o măsură copy paste după decizia lui Băsescu din 2010, când a dictat tăierea pensiilor şi salariilor, s-ar putea lovi şi ea de un zid. Cele dou