Autor a numeroase romane politiste, dintre care si o deja celebra trilogie (Morituri, Double Blanc si L’Automne des chimeres, suita care il pune in scena pe remarcabilulul comisar Brahim Llob), Yasmina Khadra a publicat in august, anul trecut, un volum rascolitor, Ce que le jour doit a la nuit (Ceea ce ziua datoreaza noptii), care fost ales, in urma unei anchete a revistei Lire, cea mai buna carte anului in Franta. Este, daca vreti, un laureat fara lauri (oficiali), un autor care se bucura (tardiv) de stima si de sufragiile publicului si care a fost tradus in aproape patruzeci de tari. Revenind la sensurile articolului din nr. 439 al ZD aparut sub aceasta rubrica (Cine scrie literatura franceza?), Khadra este un (alt) scriitor strain care a ales sa scrie in limba franceza si care, iata, face marea literatura a Hexagonului, dand de gandit publicului, la modul imperativ, si il implicandu-l in dileme morale pline rezonanta inalta.

In Algeria, tara lui de bastina, a publicat opt carti care nu au izbutit ("din lipsa de mijloace, de librarii...", cum el insusi declara) sa-si gaseasca publicul. Incapabil sa-si administreze opera pe taram african, scriitorul s-a mutat, cu bagaje (dar, dupa cum veti vedea, fara arme) in Franta. De ce scrie in franceza? Ne-o spune chiar el: „Sunt arabizant, dar ador limba franceza. E o limba care se potriveste perfect sufletului meu. M-a adoptat de mic copil, m-a format si ii datorez tot ce stiu. Nu mi-am tradat niciodata dusmanii, asa ca nu o sa ma apuc s-o fac cu prietenii. Pe de alta parte, stiu ca o multime de autori arabofoni sunt lipsiti de public. Cu toate acestea, cred ca toate tarile ar trebui sa fie bilingve si sunt convins ca mileniul trei va fi poliglot". Dupa cateva carti publicate in noua lui patrie sub numele Yasmina Khadra, autorul isi releva, in volumul L’Ecrivain (Scriitorul, autobiografie,Editura Julliard, 20