Valoarea fraudelor financiare din România este estimata la 1-1,5 miliarde de dolari pe an, potrivit unui raport realizat de o divizie a Departamentului de Stat American, care citeaza date ale Bancii Nationale a României (BNR). Contrabanda cu bunuri contrafacute, bancruta frauduloasa, fraudele legate de taxe si cele din domeniul creditelor de consum sunt principalele modalitati de frauda financiara intâlnite in România, potrivit autorilor raportului. In opinia lor, in România se inregistreaza cele mai multe cazuri din lume de frauda in domeniul cardurilor pe internet. In ceea ce priveste fraudele legate de taxa pe valoarea adaugata, acestea sunt in scadere cu 45% fata de anii precedenti, reprezentând numai 10% din valoarea totala. Referitor la spalarea banilor, raportul noteaza ca acest gen de infractiune provine in special din activitatea grupurilor internationale de crima organizata „care isi extind activitatea in România si isi spala câstigurile prin intermediul societatilor cu raspundere limitata fantoma“. „Coruptia larg raspândita la nivelul vamilor si a punctelor de control al frontierei din România si, de asemenea, din alte câteva state vecine din Europa de Est faciliteaza actiunile de spalare a banilor“, se mai spune in studiul citat de Mediafax. Amintind actiunile intreprinse de România de-a lungul anilor pentru reducerea fraudelor financiare, raportul subliniaza ca acestea au totusi „un grad de ineficienta“. Astfel, primul act normativ care a fost adoptat in vederea combaterii spalarii banilor, in 1999, prevedea, printre altele, raportarea oricarui transfer de bani care depasea 10.000 de euro. Lista entitatilor care trebuia sa se supuna prevederilor legii cuprindea bancile, institutiile financiare nebancare, avocatii, contabilii si notarii. Au urmat apoi o serie de alte prevederi care au modificat si imbunatatit legislatia in domeniul prevenirii spalarii ba