Vlad Hogea Descopar, in "Operele Complete" ale lui Tudor Arghezi (editate recent, sub egida Academiei Romane), cateva fraze memorabile, scrise in 1941: "Bolsevismul, cuvant rusesc, derivat dintr-o idee de ingustime si stramtoare, opune ideii de largime a mensevismului un stil de socialism particular. El nu a fost niciodata de tendinta europeneasca. Ingustime inseamna constrangere si strangulare. (...) Bolsevismul e un temperament si cel mai ieftin din toate temperamentele pana la asasinat, cu el dimpreuna; e o stare sufleteasca, starea dementei, exaltata de un sentiment de justitie fals, indata ce un individ nu mai poate recunoaste legitimitatea matematic succesiva a trecutului, oricum ar fi fost; nu mai poate nimic respecta din stradania seculara a omenirii si natiei lui, dusa rabdator si tenace, cu jertfa de sine si cu geniu, el se bolsevizeaza. Alege partia cea mai ingusta si mai scurta, catre o fericire foarte problematica.Bolsevismul e o stare de ignoranta grea".
Articolul din care am citat se numea "Stilul bolsevic". Arghezi s-a prapadit de mult, iar sistemul comunist - incriminat, pe buna dreptate, de marele pamfletar roman, s-a prabusit in doua etape: 1989 ("dezertarile" succesive ale statelor din Europa de Est) si 1991 (desfiintarea Uniunii Sovietice). Inseamna, aceasta, ca stilul bolsevic a disparut? Nici vorba: la tot pasul, intalnim si azi personaje politice care se auto-definesc ca democrate, dar apartin, de fapt, spitei totalitare. Unii dintre acesti insi sunt la putere in Romania. Iar neo-bolsevismul lor ii indeamna sa uzeze, in continuare, de metodele staliniste consacrate: pumnul in masa, politia politica, fabricarea de dosare compromitatoare, stigmatizarea publica a celor care misca in front etc. E drept ca s-a renuntat (slava Domnului!) la asasinatele politice si la gulagul concentrationar. In schimb, cei care nu sunt pe placul "