Audiat timp de două ore în Senat la comisia care a început anchetarea creditelor CEC după cazul Ioana Băsescu, preşedintele băncii de stat, Radu Gheţea, le-a lăsat mai toate întrebările parlamentarilor fără răspuns, invocând secretul bancar.

Surse parlamentare au explicat pentru gândul că, la discuţia cu uşile închise, senatorii au atacat subiectul încercând să afle câte credite de peste 750.000 de euro a acordat CEC-ul şi cui. Cum un document al băncii arăta că au fost "câteva zeci" de astfel de credite mari şi cele mai multe acordate unor persoane fizice, nu juridice, senatorii au mers mai departe pentru a ajunge la Ioana Băsescu fără a-i pronunţa însă numele.

Astfel, interesul s-a mutat pe câte dintre acestea au fost acordate în numai 8 zile, aşa cum s-a întâmplat în cazul fiicei preşedintelui. Cum Gheţea nu a avut răspunsul, a fost chemat şi miercuri, cu datele concrete. De altfel, la plecarea de la audiere, şeful CEC a admis că o s-au cerut "nişte statistici" pe care nu le-a avut, fără a menţiona însă vreun detaliu. Tot miercuri, la o nouă audiere, lui Gheţea i s-a cerut să vină şi cu regulamentul CEC care arată condiţiile de creditare şi dacă acestea s-au modificat în ultima vreme.

În aceeaşi logică a verificării creditului pentru terenul din Călăraşi fără însă a-l menţiona explicit, parlamentarii l-au pus pe şeful CEC în situaţia de a răspunde dacă s-au făcut asupra sa presiuni politice pentru acordarea creditelor. Şi aici, Gheţea a fost însă evaziv, explicând, potrivit surselor citate, că politicieni care au cerut credite au fost mulţi, însă nu se poate vorbi de influenţarea boardului CEC pentru a acorda aceste împrumuturi.

Un raport favorabil, spun parlamentarii, a trimis şi Banca Naţională.

Lăsaţi mai mult fără răspunsuri, senatorii au descoperit brusc că nu îl pot obliga pe Gheţea să le dea date concrete despre contracte