Nascuta intr-o familie de oameni saraci din Aninoasa, judetul Arges, si avind o malformatie congenitala rara, Ana Maria Raducu a fost din copilarie internata in Centrul de plasament nr. 10 „Sfinta Mina“ din Craiova, unde a primit ingrijiri. Chiar daca s-a nascut fara partea inferioara a bratelor, Ana Maria a continuat sa lupte pentru a se integra in societate. Anul acesta, dupa ce a obtinut la bacalaureat nota 9,34, Ana Maria s-a hotarit sa urmeze cursurile Facultatii de Teologie, sectia Teologie Sociala, unde a fost declarata admisa dupa sustinerea examenului de admitere. „Eu cred ca, daca ai vointa, se poate“, acesta a fost motoul Anei. In cei 14 ani de cind este in Centrul de plasament nr. 10 a invatat ca numai daca lupti sa-ti faci un viitor si sa ai o viata asemanatoare unei persoane normale, numai atunci reusita va veni. Primul obstacol pe care l-a trecut a fost scrierea cu proteza. A exersat de la gradinita si treptat a invatat sa scrie foarte bine, ba chiar si-a ajutat si colegii. „Aveam o prietena aici care nu reusea sa scrie cu proteza. I-am spus ca nu vrea sa scrie pentru ca, daca ar vrea, ar putea. Pina la urma am reusit sa o invat si am fost foarte mindra de mine pentru ca i-am ajutat si pe altii sa depaseasca handicapul acesta“. Apoi a invatat limba engleza si sa foloseasca un calculator. Acum ii scrie frecvent unei prietene care a fost adoptata de o familie americana. „Fiecare prieten pe care mi l-am facut aici a plecat la un moment dat. Asa se intimpla mereu: vin, ne imprietenim si apoi pleaca, vine familia si ii ia. Numai eu ramin aici. Ma mai duc din cind in cind in Danemarca, pentru ca sint niste oameni foarte buni acolo care ma ajuta cu proteza“. „Vreau sa ajut si eu, la rindul meu, alti copii“ Ana Maria se considera o persoana care se adapteaza si se integreaza usor intr-un colectiv: „De obicei, oamenii sint reticenti cind ma vad asa. Au tendinta