Scurtindu-i semnatarei din "Romania literara" partitura argumentativa, de revenit la marul discordiei, colosalul Handke (cel pe care, de altfel, il si citeam cu nesatiu acum 20 de ani), si sa-i anexez contrele ce i se aplica acum in scandal: nu numai... simpatia devoratoare aratata de acesta poporului sirb, atit de incercat, dar si, oho, participarea, cu trup si suflet la funeraliile martirului Milosevici. Se intreaba Rodica Binder, intr-o recenta Romanie literara: "Ne putem intreba daca Gabriel García Márquez este un scriitor mai putin bun pentru ca este prieten cu Fidel Castro. Sau José Saramago pentru ca a avut convingeri comuniste?" Ce comod (si reconfortant) e sa-i si raspund pe loc: da, sint amindoi mai putin buni. Motivul? Plecind de la recentul scandal produs de acelasi mare scandalagiu/ dar si mare scriitor, austriacul de expresia net germana Peter Handke, ofuscat de retragerea (politica!) a Premiului Heine, ce i se atribuise, corespondenta revistei acopera aproape doua pagini cu un paienjenis de argumente pro si contra, lasind impresia - noua de data asta - ca, dispusa sa inteleaga intreg angrenajul scandalului, se plaseaza, emotional, intr-o latura colorata usor spre rosu, uitind ca scrie intr-o publicatie dintr-o tara ce a avut atit de suferit din cauza culorii cu pricina. Parasindu-l pe Handke - luat, se vede clar, ca pretext - Rodica noastra, Binder, trece in revista nume, nu-i asa, din ambele tabere ce s-au despartit net in secolul abia incheiat. Unul oricum al netelor despartiri. Numai ca franchetea cu care sint categorisiti Heidegger, Celine, Benn, Eliade, Cioran, mari spirite, mari scriitori, concede ea, dar... de dreapta, nu mai opereaza asemanator si in cazul unor, de stinga, Brecht, Márquez, Grass. Aici, bemolul la cheia corectei ingaduinti fiind prea evident in partitura articlierei. Ce duios suna blinda harpa a Rodicai, atunci cind se refera la