În decorul războiului civil din Siria se dă o altă bătălie: comunitatea creştină, care reprezintă 10% din populaţie, este persecutată zi de zi de jihadiştii care, în lupta lor cu regimul lui Bashar al-Assad, ocupă tot mai multe teritorii. Sub noua domnie, creştinii au mai multe variante: pot plăti o taxă de „protecţie” ca să-şi păstreze religia, pot fugi din localitate, se pot converti la Islam sau pot muri de mâna islamiştilor.

În Siria, comunitatea creştină, ameninţată în prezent de grupări radicale rebele, numără două milioane de oameni şi este compusă, în principal, din Biserica Greco-Ortodoxă a Antiohiei şi Biserica Greco-Catolică Melkite.

Siria nu este o ţară care are o religie de stat şi, de aceea, creştinii, deşi sunt minoritari, nu sunt discriminaţi de guvern. Poate de aceea acestora le e mai frică de forţele rebele decât de armata lui al-Assad. La rândul lor, rebelii, o denumire generică pentru „mozaicul” de grupări care luptă împotriva regimului sirian, consideră creştinii ca fiind de partea cealaltă a baricadei, îi văd drept nişte colaboratori ai guvernului de la Damasc.

În fiecare vineri, un imam lansează mesajul lor de ură, cerând populaţiei să omoare pe oricine care nu practică religia profetului Mohamed.

„Creştinii sunt speriaţi de miliţiile islamiste şi se tem că, în cazul în care acestea vor câştiga, nu-şi vor mai putea practica religia şi vor fi nevoiţi să părăsească ţara. De îndată ce au ajuns în Alep, gherilele islamiste, aproape toate din afara ţării, au preluat controlul asupra moscheelor. În fiecare vineri, un imam lansează mesajul lor de ură, cerând populaţiei să omoare pe oricine care nu practică religia profetului Mohamed. Folosesc tribunalele ca să îi condamne de blasfemie. Cine nu gândeşte ca ei plăteşte cu viaţa”, explică arhiepiscopul catolic Jean Clement Jeanbart al Bisericii Greco-Catolice Melkite din Alep. @N_