Concepte originale propune semnatarul editorialului din Revista Medicală Română nr. 1/2013, dr. Grigore Buşoi, pentru a defini evoluţia omului, de la naştere până la moarte. Astfel, „învârstnicirea“, în complexitatea ei, poate fi studiată, potrivit autorului, prin cei „5E: ereditate, evoluţie, exprimări, expectaţii şi evidenţieri“. Dacă în sistemele vii, de-a lungul vieţii, totul curge, în literatură găsim o multitudine de etapizări ale vieţii omului. Redactorul şef al publicaţiei insistă însă pe una proprie, care ia ca termen de referinţă grupe de câte 15 ani: copilărie (0–15 ani), tinereţe (16–30), maturitate (31–45), robusteţe (46–60), cărunteţe (61–75), senectute (76–90) şi longevitate (peste 91 de ani). Sunt evidenţiate, în editorialul amintit, semnalmentele fiecărei etape în parte, problemele medicale specifice acestora, precum şi modificările înclinărilor instinctuale apărute de-a lungul vieţii. Dar pentru că nu ne-am propus să devoalăm întregul concept, lăsăm cititorul să aprofundeze subiectul, prin lectură. Nu putem însă trece mai departe fără a face o scurtă referire şi la ceea ce autorul numeşte „controlul aniversărilor jalon“ (CAJ), o investigaţie care se bazează pe factorul de risc cumulativ (vârstă) la aniversările considerate reprezentative: 15 ani, 45 de ani, 60 de ani şi 75 de ani. CAJ, crede autorul, ar permite o analiză a morbidităţii generale pe generaţii contemporane diferite, la aceste vârste considerate nodale, el prezentând chiar şi o cercetare pe care a efectuat-o în urmă cu circa 20 de ani, la subiecţii arondaţi teritorial. Părăsind spaţiul alocat editorialului, ne trezim în faţa unui referat privind arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare, bazat pe un studiu nerandomizat, deschis, de cohortă, cu lot placebo de control, pe un număr de 910 pacienţi arteriopaţi, aflaţi în stadiile IIA–IV, care a Publicitate u fost abordaţi