Sezonul rece ne poate găsi nepregătiţi în faţa germenilor şi factorilor alergeni care invadează mediul ambiant. Capacitatea de apărare a organismului variază în funcţie de vârstă, de gene şi de stilul de viaţă. Însă, în unele cazuri, erorile sistemului imunitar nu pot fi în totalitate explicate.
Atunci când organismul nostru ia contact pentru prima oară cu un agent patogen, are nevoie de cinci zile pentru a crea anticorpii necesari distrugerii lui. La a doua întâlnire cu acelaşi microb, îi sunt necesare cel mult două zile pentru a se pune în gardă.Fenomenul se numeşte memorie imunologică, pe el bazându-se şi vaccinările. Datorită lui, organismul nostru îşi îmbunătăţeşte mecanismele de apărare după primii ani de viaţă.
Însă imunitatea variază de-a lungul vieţii nu doar în funcţie de germenii cu care luăm contact. Sistemul imunitar se formează începând cu săptămâna a şaptea de viaţă intrauterină. Fătul ia de la mamă anticorpi, dar şi microbi, iar dacă mama se infectează în primele 8-12 săptămâni de sarcină, riscurile pentru făt sunt majore. Alăptarea în primele ore de la naştere pune bazele imunităţii copilului, colostrul matern fiind bogat în bacterii probiotice şi în substanţe care stimulează dezvoltarea întregului organism.
Imunitatea, o lecţie cu repetiţie
Maturizarea maximă a sistemului imunitar are loc între doi şi patru ani. În această perioadă, copilul vine în contact cu o mulţime de microbi puţin periculoşi, astfel că sistemul imunitar trece printr-un curs intensiv de învăţare şi de adaptare. De aceea, părinţii trebuie să reziste tentaţiei de-a exagera cu igiena mediului de viaţă al copilului şi, mai ales, de a-i administra medicamente de la cele mai mici simptome.
Deşi, în tinereţe, imunitatea ar trebui să ajungă la apogeu, în realitate lucrurile nu stau aşa. Majoritatea bolilor autoimune apar la aceste vârste, i