Cristian Mungiu scrie pentru „Adevărul“ poveşti de la filmările peliculei „Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste în timpul liber“, care va intra în cinematografele româneşti din 23 octombrie. Ca să facem „Amintiri din Epoca de Aur“ 1 şi 2 a durat mai bine de trei ani. Iar după fiecare film rămâi cu o grămadă de amintiri - cele mai multe plăcute. l „Legenda şoferului de găini“ pleacă de la legenda urbană a unui şofer la „Avicola“ care transporta găini vii de la Baia Mare la Constanţa, având consemnul ca, orice ­s-ar întâmpla, să ajungă până seara la destinaţie şi impunerea ca, sub nicio formă, să nu deschidă uşile camionului cu păsări. Filmul povesteşte ce s-a întâmplat când a trebuit să încalce aceste consemne.

Pentru filmare aveam nevoie de o fermă de păsări ­care să arate ca o „Avicola“ din anii ’80 şi de o cabană în vârful muntelui la care să putem ajunge cu maşina, dar care să pară ruptă de civilizaţie.

Urmările „aviarei“

Cu ferma de găini a fost îngrozitor de greu căci, după gripa aviară, s-a dat un ordin care interzice accesul găinilor din afară în ferme de păsări şi cu atât mai puţin a unei echipe de filmare.

Când am adăugat la asta cerinţa ca ferma să arate cam ca acum 30 de ani, am rămas cu foarte puţine opţiuni. În cele din urmă, ne-am oprit asupra a două ferme: la una ne plăceau găinile şi hala în care stăteau, la alta curtea şi exterioarele. Una era în Dobrogea, alta în Prahova.

Am fi vrut să le combinăm, dar am aflat curând că tot de la gripa aviară încoace nu mai este voie să transporţi păsări dintr-un judeţ într-altul. Aşa că a trebuit să alegem. Întrucât găinile trebuiau să filmeze şi în scene care se petreceau la cabana din munţi, am ales Prahova, sperând că vom găsi o cabană potrivită.

Din clipa în care a devenit clar că nu avem o altă opţiune de filmare, negocierea cu p