Trec, aproape zilnic, prin piaţeta discret conturată în locul înalt, de unde se revarsă splendoarea verde a Parcului Cişmigiu. Cum urci dealul, pe dreapta, străjuieşte Biserica Schitu Măgureanu întemeiată, în 1752, de Marele Logofăt Constantin Văcărescu. Pe partea stângă, zăreşti cupola Nunţiaturii Papale, ridicată, în 1901, de Arhiepiscopul de Bucureşti, Francisc Xaveriu de Hornstein, preot elveţian, cu bani din partea ţării sale şi cu o subvenţie din partea Regelui Carol I. În această clădire, a locuit, în timpul vizitei sale, în România, Papa Ioan Paul al II-lea. Piaţeta care uneşte, în linie dreaptă, Biserica Schitului cu Nunţiatura poartă, de la 1 august 2011, numele înaltului ierarh catolic. Un bust al părintelui, aşezat la întretăierea axelor, ne reaminteşte figura sa luminoasă şi zâmbetul iradiind nesfârşită căldură umană. Se spune că îngerii nu au expresie. Dar sfinţii? Cu siguranţă, au, fiiindcă, iată, Ioan Paul al II-lea e pe cale să fie sanctificat, după ce urmaşul său, Benedict al XVI-lea, l-a beatificat, în ianuarie 2011. Între altele, fie spus, pe lista beatificabililor se află, acum, şi un român, Monseniorul Vladimir Ghika, martir al închisorilor comuniste din ţară.
Se ştie că, în timpul pontificatului său, Papa Ioan Paul al II-lea a întreprins un mare număr de călătorii în diferite ţări ale lumii şi a pus mare preţ pe dialogul ecumenic dintre diversele confesiuni ale religiei creştine cu alte religii. Primul papă care a intrat într-o sinagogă şi într-o moschee este şi primul care a vizitat o ţara majoritar ortodoxă.
În urma cu exact 14 ani, papa Ioan Paul al II-lea s-a aflat, cum spuneam, pentru trei zile, la Bucureşti. Într-o memorabilă adresare către creştini, suveranul pontif spunea: "Cu mare bucurie sosesc, astăzi, în România, naţiune mult dragă mie şi pe care demult doream să o vizitez. Cu profundă emoţie i-am sărutat pământul, recunos