In 1997, cind am incercat sa-l conving pe tata ca e cazul sa "ne punem net," una din gogosile pe care i le-am servit a fost ca vom putea fi la curent cu ultimele stiri. Apocalipsa electronica era un adevar la care te puteai conecta. Ziarele aveau sa fie primele victime.
In 2000, cind americanii au investit excesiv intr-un Internet nepregatit, scepticii s-au amuzat nevoie mare; lumea n-avea sa-si inchida ziarele. Dar azi traditionalistii nu se mai amuza. Internetul le sufla din nou in ceafa si acum arde rau.
Sa fie clar, Internetul nu e singurul dusman. Media partizana gen Fox News, goana dupa profit a proprietarilor si salariile mici creeaza destule probleme. La asta se adauga concedieri masive - in septembrie o serie de ziare americane au anuntat ca vor pune pe liber 25, 50 sau 75 de angajati, care vor pleca in functie de nevoile patronului.
In acest climat, platforma electronica abia asteapta sa dea lovitura de gratie.
Majoritatea celor intre 18 si 29 de ani nu mai citesc ziare, desi consuma media cu polonicul. Crescuta cu keyboard-ul in brate, generatia online isi culege singura stirile, preferind selectia fara intermediari.
Americanii intre 8 si 18 ani petrec 43 de minute pe zi cu presa scrisa si peste sase ore cu media electronica. Teoretic nu e nimic rau in a-ti selecta singur sursele, dar tendinta omeneasca trimite cititorul catre cei ce ii impartasesc ideile.
Cauti doar stiri despre ciocolata, pentru ca te doare in cot de vanilie. Sau citesti doar publicatiile care tin cu partidul tau.
In America, politica a creat o falie intre presa si public. Alegerile din 2000, cistigate la Curtea Suprema de George W. Bush, au dat tonul unei polarizari politice perfecte pentru era electronica.
Ambele partide au profitat de scindarea tarii si au inceput sa foloseasca forta si promptitudinea Internetului pentru a