"România nu are o problemă legată de bani." O asemenea afirmaţie ar putea stârni multe reacţii de respingere. "Numai cine aruncă cu banii în stânga şi în dreapta!"
"Poate doar hoţii şi îmbuibaţii să gândească aşa! " Da, reacţii fireşti. Însă, la fel de firesc este să ne întrebăm şi care sunt cauzele lipsei de bani. Mai firesc este să ne întrebăm ce se poate face pentru ca lucrurile să fie altfel?
De ce oamenii în unele ţări trăiesc mai bine decât în altele? Altfel spus, de ce standardul de viaţă diferă între ţări? Economiştii răspund relativ simplu: standardul de viaţă depinde de productivitate (de cantitatea de bunuri şi servicii produse de un lucrător într-o perioadă de timp).
Mai departe, productivitatea depinde de investiţii. Investiţiile depind de acumulările de capital, iar acestea, la rândul lor, depind de economisire. Cum economisirea la nivelul unei ţări este ceea ce rămâne după ce gospodăriile îşi acoperă consumul plus diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile sectorului public este uşor de înţeles de ce standardul de viaţă în România este nemulţumitor în raport cu aspiraţiile multora dintre noi.
Dar, ce se poate face ca de acum încolo să ne fie mai bine şi nu mai rău? Care sunt fundamentele creşterii economice pe termen lung pe care putem construi cu speranţa că într-o zi va fi mai bine? Ca şi alte ţări care au prosperat şi unde oamenii trăiesc mai bine, România are aceste fundamente. Atât doar că noi le-am ignorat poate prea mult timp. În fond, ele sunt vizibile: deschiderea economiei (sau comerţul), poziţia geografică şi instituţiile.
În ultimii ani şi probabil şi în anii care urmează, creşterea economică în România a fost explicată, şi probabil va fi, în principal de exporturi. Chiar dacă nu putem exclude faptul că exporturile româneşti sunt expuse unui risc dete
