Sub acest titlu, răposatul George Potra, harnic cercetător al trecutului oraşului, a notat, în primul volum al cărţii sale Din Bucureştii de ieri, o seamă de informaţii pe care le reiau aici. Ele ar fi trebuit să fie cunoscute la Comisia de Cultură şi Patrimoniu a Primăriei, care n-ar mai fi dat, cum a făcut-o deunăzi, avizul premergător autorizaţiei de demolare. E vorba de casa cu nr. 15 de pe str. Radu Calomfirescu, la colţul cu Bd. Hristo Botev. Cine o vede de pe bulevard, adică din spate, nu-i dă nici o atenţie, fiindcă, la o reparaţie, zidul a fost acoperit cu beton şi "anonimizat". Ea se găseşte la intrarea într-o stradă plină de case cu amintiri. Pe vremuri, acesta era un cartier al medicilor, aşa că în vecinătate au locuit în secolul al XIX-lea dr. Gheorghe Polizu (ştiţi, strada!) şi dr. Ludovic Fialla, iar în secolul următor, încă vreo şapte profesori ai Facultăţii de Medicină. Chiar peste drum, pe stînga venind din Hristo Botev, o altă casă frumoasă a fost a arhitectului Leonida Negrescu, unul din fruntaşii profesiunii înainte de primul război mondial. Pînă acum, această stradă a constituit o rezervaţie, păstrată intactă de intervenţiile în zonă. Ea figurează aşadar ca ansamblu de arhitectură protejat pe lista monumentelor istorice, unde sînt înscrise nu mai puţin de 14 clădiri, printre care, desigur, cea de la nr.15.
Clădită în anul 1861, dată pe care o poartă şi o tăbliţă de metal de pe fronton, aşa că nu poate rămînea neobservată, această casă priveşte peste o scară cu trepte mari de piatră spre o grădină în care liliacul şi un tei falnic îmbălsămează primăvara. Înspre stradă, ferestrele înalte de cca 2 m au două rînduri de cercevele, fiecare din cele exterioare avînd încastrate în opt pătrate de lemn geamuri comandate la Leipzig, din sticlă suflată, de manufactură, care nu lasă să se vadă înăuntru. Cu baza îmbrăcată în piatră, ca un soclu de
