"Sănătate!" - cea mai prezenţă urare, de când ne naştem, până... murim bolnavi. O auzim în orice împrejurare, o folosim abuziv şi mecanic.
Tradiţionala urare "sănătate" ţine loc de orice alte cuvinte pe care le-am putea spune cunoscuţilor sau celor dragi, dar ne e atât de la îndemână să repetăm ce-am auzit la alţii, să folosim formule de politeţe şi de salut convingătoare şi verificate, decât să scormonim printre cuvinte şi expresii ca să căutam altele....
A fost o vreme când ştirile diverselor televiziuni se încheiau cu urări atent căutate de redactori: "o seară de poveste", "o seară de vis", "o seară albastră". Numai că s-a ajuns rapid la formulări ridicole - "o seară captivantă" sau "o seară de film", de rămâneai derutat, pe gânduri, mult după ce se terminau ştirile - să fie acţiune, comedie, documentar, desene animate, dramă? Scurt metraj? Peliculă sau...? În fine, au redus creativitatea la banalul "o seară frumoasă" şi au ales simplitatea, cea mereu netrădătoare.
Revenind la "sănătate!" - urarea cu care ne încheiem conversaţiile, întâlnirile, grijile pentru textul de felicitare şi cu care dăm tuturor senzaţia că ne pasă. Zicem cu înţelepciune "să fim sănătoşi" sau "sănătate să fie, că în rest avem de toate sau... că e mai bună decât toate" de parcă grija sănătăţii noastre a fost atribuită din moşi strămoşi mereu altcuiva.
Ne aşteptăm ca sănătatea să ne fie dată ca norocul la loto, fără ca noi să avem vreo obligaţie în acest sens. Toţi fumătorii pe care-i cunosc (şi pe care sper să-i văd şi în varianta lor cea mai bună, de nefumători) rostesc urarea cu adâncă semnificaţie şi mulţumesc de câte ori li se spune "să fie sănătoşi" - deşi, cu fiecare ţigară îngropată în plămâni, sunt tot mai galbeni şi mai bolnavi... Ţigara aduce în fumul ei amăgitor mai toate bolile grave, duşmance aprige ale sănătăţii fumătorului, dar
