Reorganizarea vieţii bisericeşti nu a insemnat mare lucru pentru masa credincioşilor. Interzicerea orelor de religie şi a rugăciunilor la inceputul şi sfărşitul orelor de curs ori scoaterea icoanelor din şcoli au trezit vii proteste, in special la sate. Confruntate cu pericolul de revoltă, autorităţile au bătut in retragere.Proteste in mediul ruralÂ
Reorganizarea vieţii bisericeşti nu a insemnat mare lucru pentru masa credincioşilor. Interzicerea orelor de religie şi a rugăciunilor la inceputul şi sfărşitul orelor de curs ori scoaterea icoanelor din şcoli au trezit vii proteste, in special la sate. Confruntate cu pericolul de revoltă, autorităţile au bătut in retragere.
Constituţia din aprilie 1948 a deschis calea către modelarea instituţiilor in spiritul dorit de puterea comunistă. Legi adoptate ulterior aveau să aducă lămuririle necesare fiecărui domeniu in parte. Bisericile au fost afectate in special de Legea invăţămăntului şi de Legea cultelor, ambele apărute la inceputul lunii august.
LEGEA INVĂŢĂMĂNTULUI Decretul 175 din 3 august 1948 a introdus monopolul de stat asupra invăţămăntului. "Toate şcolile confesionale sau particulare de orice fel devin şcoli de stat", se spunea in lege. Astfel, au fost desfiinţate toate şcolile particulare, inclusiv şcolile confesionale deţinute de biserici. Biserica greco-catolică din Ardeal intreţinuse cu mijloace proprii şcoli primare şi secundare. Pe aceeaşi linie, care viza indepărtarea populaţiei de cele sfinte, au fost interzise orele de religie, s-a introdus interdicţia de a se face rugăciuni la intrarea şi ieşirea copiilor de la ore şi s-a prevăzut eliminarea icoanelor şi a tuturor simbolurilor religioase din sălile de clasă. Aceasta din urmă a stărnit reacţii dure din partea credincioşilor care, mai cu seamă in mediul rural, au refuzat să işi mai trimită copiii la şcoală, in unele sate
