Informatia legata de descoperirea a 70 de carti din plumb, cu o vechime de aproximativ 2.000 de ani, intr-o pestera din Iordania a facut inconjurul lumii si a starnit asteptari, curiozitati, comentarii si dispute. Multi vorbesc despre cea mai mare descoperire dupa Manuscrisele de la Marea Moarta. Andrei Gaitanaru, cercetator in cadrul Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti, a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre impactul Manuscriselor de la Marea Moarta sau a Evangheliilor apocrife asupra traditiilor crestine.
Cercetator in cadrul Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti si lector la Fundatia Calea Victoriei. A absolvit Facultatea de Filosofie, Universitatea Bucuresti, cu o lucrare de diploma intitulata 'Dublul discurs apofatic'. A absolvit programul de masterat al Facultatii de Filosofie, Universitatea Bucuresti, cu o dizertatie intitulata 'De-numirea numelor divine. Statutul numelor divine in cadrul Corpusului Areopagitic'. Este doctorand al programului de studii doctorale al Facultatii de Filosofie, Universitatea din Bucuresti, inscris cu o teza intitulata "Problema relatiei dintre rostire alegorica si discurs filosofic in teologia bizantina". Carte de vizita Andrei GaitanaruIata cateva dintre raspunsurile lui Andrei Gaitanaru:
Daca vorbim despre manuscrisele recent descoperite, nu putem vorbi - aproape de loc - despre continutul acestuia. Se presupune ca ar apartine unei comunitati crestine din primele decenii ale crestinismului, cele care au fost, eventual, martorele Crucificarii lui Hristos. Presupozitia este justificata de identificarea unor simboluri crestine, precum Crucea si ceea ce pare a figura mormantul lui Hristos, asezat in afara Ierusalimului.Chiar daca aceste texte, precum primele descoperite la Marea Moarta, sunt autentice, fenomenul apritiei lor nu poate afecta in vreun fel i
