În tradiţia populară, intrarea în Postul Crăciunului este anunţată de celebrarea Filipilor de Toamnă, divinităţi considerate a avea mai degrabă rol protector. Aşa se face că, timp de trei zile (12-14 noiembrie), gospodarii aveau grijă să respecte legile din bătrâni, pentru a fi apăraţi de jivinele sălbatice (nu trebuie uitat că Filipii de Toamnă marchează apropierea de Sfântul Andrei, atunci când se înteţesc atacurile lupilor, dar şi ritualurile care au ca scop, în plan magic, "legarea" gurii lupului).
Filipii protejează casele de vitregiile naturii, de atacurile animalelor şi de şerpi. Poate nu întâmplător, oamenii atârnă de coş o secure ca să ţină pericolele şi pagubele departe. Se lipeşte gura sobei ca să se încleşteze şi gura lupului. Alteori se folosesc doi pepeni ce se ţin foarte strâns unul lângă altul, rostindu-se în acest timp: "Aşa să se încleşteze gura lupilor, să nu poată mânca vita cutare". Nu se mătură şi nici nu se dă gunoiul afară, nu se coase, nu se macină şi nu se toarce. Nu se împrumută cenuşă sau cărbuni aprinşi, pentru că atunci sigur vin lupii şi mănâncă ce găsesc în gospodării, animale, dar şi oameni.
PREGĂTIRI PENTRU POST
Cu o zi înainte de intrarea în post (14 noiembrie) se fac petreceri cu mese întinse şi bucate de soi, în jurul cărora se adună rudele şi prietenii. Începând de a doua zi, toţi ai casei se vor înfrâna să mai mănânce carne, brânză, ouă sau lapte, cel mai adesea pregătindu-se fierturi şi ciorbe din legume, mai ales uscate. Important este ca în prima duminică a postului (15 noiembrie) să se îndeplinească ritualul de purificare, numit şi "spolocania". "După masă, toate oalele se pun cu gura în jos, pentru ca să fie feriţi de orice pagubă cei ai casei.
După lăsatul de sec se aruncă toate oalele şi resturile de mâncare, se pun într-o faţă de masă şi a doua zi se auncă afară spre Răsărit, z
