"M-am mutat în centrul istoric când am renunţat la magazinul de pe Calea Victoriei", spune bijutierul David Sandu, din micul său atelier în care l-a mutat recesiunea. Se întâmpla în 2010, când, la un an de la începerea crizei, rămăsese singurul magazin deschis pe o distanţă de jumătate de kilometru.
Sandu îşi aminteşte şi acum spaţiile goale din zona bisericii Amzei - "cu ziare în vitrine şi numere de telefon pentru închiriere" - care l-au făcut să nu mai aibă clienţi pentru bijuteriile sale şi să nu mai poată suporta o chirie de aproape 100 de euro pe metru pătrat. Proiectul său a pornit în 2005 prin deschiderea primului proiect de bijuterii de autor sau, după cum îl numeşte el, un act de pionierat. Imediat după startul crizei, pragul i-l mai treceau doar clienţii fideli, iar vânzările au scăzut peste noapte cu 70%. Soluţia pentru bijutier a fost cea a comenzilor speciale venite din partea clienţilor cu venituri peste medie, scrie revista Business Magazin (www.bmag.ro).
În tot acest context, breasla bijutierilor nu a fost ajutată de evoluţia cotaţiilor la aur. Creşterea valorii materialului şi deci a preţului final către consumator a blocat cererea. Inginerul Florin Zamfir de la casa de bijuterii Cip Zet susţine că dacă vânzările ar fi scăzut la jumătate ar fi fost bine, dar numai anul acesta a mărit preţurile cu 40%, iar numărul solicitărilor a scăzut semnificativ. "Am simţit blocajul şi o văd cu certitudine în toate statisticile breslelor organizate", spune şi David Sandu. După el, dacă preţurile continuă să crească, bijutierii vor fi excluşi din joc, pe piaţă urmând a rămâne doar ceasornicarii şi bijutierii de lux sau cei care tranzacţionează aurul pe bursă.
Interesant este că, mai nou, argintul e denumit noul aur. Dacă doar în ultimul an aurul s-a apreciat cu mai bine de 50%, argintul şi-a dublat valoarea. Totuşi, la nivel
