teroriste de luptă, proclamând, cu începere de azi, vineri, "o încetare permanentă a focului" şi anunţând că-şi va concentra de acum înainte eforturile pentru a obţine, pe cale politică, teroriste de luptă, proclamând, cu începere de azi, vineri, "o încetare permanentă a focului" şi anunţând că-şi va concentra de acum înainte eforturile pentru a obţine, pe cale politică, independenţa regiunii basce.

Renunţarea din partea ETA a actelor de violenţă a fost unul din obiectivele principale ale succesivelor guverne spaniole de la restabilirea democraţiei, în 1977. "Acesta ar putea fi începutul sfârşitului", a declarat primul-ministru al Spaniei, Jose Rodriguez Zapatero, care a îndemnat însă la prudenţă, dat fiind antecedentele când nu odată ETA şi-a încălcat promisiunile. Încă de la sfârşitul primăverii trecute, Zapatero îşi anunţase disponibilitatea de a iniţia negocieri cu ETA dacă aceasta va renunţa pentru totdeauna la violenţă. El a refuzat, deocamdată, să spună când ar putea începe asemenea negocieri, care, probabil, se vor axa asupra posibilităţii unei autonomii sporite a minorităţii basce - de independenţă nu poate fi vorba - precum şi asupra necesităţii ca ETA să predea toate armele şi să dizolve grupurile de luptă.

Mişcarea teroristă a fost creată în 1959, cu scopul de a stabili un stat independent basc, care să includă porţiuni din nordul Spaniei şi sudul Franţei. Pentru a-şi atinge scopul, mişcarea a recurs la asasinarea unor oameni politici, atentate cu automobile-capcană, explozii provocate în centre comerciale şi alte locuri aglomerate. Ultimul atentat important a avut loc în mai 2003. Mişcarea pare a fi început să-şi pună întrebări asupra viabilităţii tacticilor teroriste după atacurile fundamentaliştilor islamici din mai 2004, de la Madrid, care s-au soldat cu 191 de morţi. Uriaşa indignare populară stârnită de acest act terorist pare a fi convi