Revista Contrafort a iniţiat, în numărul 3-6 (77-80)/ martie-iunie 2001, o anchetă intitulată "Cultură şi civilizaţie în România la sfîrşitul secolului XX". Întrebările anchetei, două la număr, nu par a prevesti furtuna ce avea să se işte în zona răspunsurilor la anchetă: "1. Cultura română a dat în secolul XX creatori remarcabili, performanţe intelectuale şi artistice demne de tot respectul. Dar cît de importantă a fost funcţia educativă şi formativă a acestei culturi pentru românii înşişi? Cum vedeţi în acest moment raportul dintre nivelul elitelor culturale şi gradul de civilizaţie al ţării? 2. A purtat şi poartă cultura română, eliberată de constrîngerile politice şi ideologice de dinainte de 1989, adevăratele valori ale democraţiei, europenităţii şi umanismului? Cum explicaţi clivajul dintre aceste valori - în măsura în care ele au fost exprimate - şi stările de spirit ale multor români, care demonstrează o neîncredere îngrijorătoare faţă de instituţiile democratice (recte: parlament, preşedinţie, partide politice, presă, justiţie); care manifestă o combinaţie ciudată între ortodoxism şi lipsa unei trăiri religioase autentice; o suspiciune maladivă faţă de străini şi, pe cale de consecinţă, faţă de Europa în care, la modul declarativ, doresc să se integreze; o tentaţie pentru soluţiile autoritariste, de «mînă forte» etc. - toate aceste hibe alcătuind o plajă mentală ce a ieşit în evidenţă şi cu ocazia alegerilor din toamna anului 2000?". Deşi întrebările, pletorice, îşi cam conţin răspunsul, răspunsurile propriu-zise la anchetă (date de Sorin Antohi, Radu Andriescu, Alexandru Muşina şi Dumitru Radu Popa) nu sînt tocmai previzibile. Ba mai mult, în cazul a două dintre ele - cel al lui Sorin Antohi şi cel al lui Alexandru Muşina - am mai putea adăuga ceva: sînt de-a dreptul incendiare. Avînd în vedere că revista Contrafort apare la Chişinău şi nu are, în Ro