Bancherii se încăpăţânează să susţină acordarea de credite pe termen lung în euro şi nu în lei, aşa cum încearcă BNR să-i convingă de câteva luni.
În timp ce BNR tot aşteaptă ca semnalele sale de scădere a dobânzilor la lei să se transmită şi la creditele pentru sectorul privat, bancherii se coalizează în jurul ideii că resursele în lei nu pot fi folosite decât pentru acordarea de credite pe termen scurt, în timp ce euro rămâne moneda cea mai importantă pentru împrumuturile pe termen lung. Cu alte cuvinte, băncile tot nu dau şanse creditului ipotecar în moneda naţională, chiar dacă pe de altă parte acuză dificultăţi în a face rost de noi linii externe de finanţare.
BNR ar putea reduce mâine din nou dobânda-cheie, până la 5,25% pe an, însă tendinţa de relaxare a politicii monetare intră în coliziune cu optica bancherilor privind şansele creditării în lei.
"Este foarte dificil să acorzi împrumuturi în lei pe termen lung, în condiţiile în care depozitele atrase sunt în general pe termen scurt, de 1 - 3 luni şi foarte puţine sunt pe un an. Nu văd vreo bancă care să rişte să folosească resursele atrase pe termen scurt pentru împrumuturi ipotecare pe 30 de ani. Trebuie să fim prudenţi. Euro va reprezenta în continuare o monedă de împrumut pe termen lung. Băncile locale vor dori să acorde împrumuturi în lei pe termen scurt, iar pe termen lung euro va rămâne moneda cea mai importantă. Autorităţile pot face ceva mai mult pentru a încuraja creditarea în lei", a declarat Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al Bancpost, la o conferinţă organizată de revista The Banker la Bucureşti.
La rândul său, Răsvan Radu, preşedintele executiv al Unicredit Ţiriac Bank, a explicat că dacă se doreşte focalizarea pe împrumuturile în lei, este necesară mai întâi crearea unei pieţe de lei, proces care durează. "Dependenţa de finanţarea externă
