Conaţionalii săi l-au numit „prietenul românilor“ pentru că s-a dedicat acţiunilor de ajutorare a acestora. De anul trecut, italianul s-a stabilit în oraş.

Giovanni Cutroneo s-a născut în Galatro, o mică localitate siciliană. Ca mai toate familiile din micul orăşel, şi familia lui era una foarte religioasă. „Mama era o femeie foarte miloasă. Avea o inimă largă şi, chiar dacă nici pe masa noastră nu era tot timpul belşug, punea câte ceva deoparte pentru cei săraci. Cu ea semăn, probabil, în felul meu de a fi şi în dorinţa permanentă de a-i ajuta pe cei din jur“, povesteşte Giovanni.

După ce a lucrat 16 ani în poliţie, Giovanni a început să predea sportul la o şcoală. Apoi, s-a înscris într-o asociaţie de voluntari care mergeau la familiile sărace. Aşa i-a întâlnit pe români, mulţi dintre ei cu probleme materiale. „Oamenii aceia veniseră în Italia cu speranţa unui trai mai bun. După cum ştiţi, unii reuşesc, alţii îşi găsesc mai greu de lucru şi de acolo apar toate problemele. Am început să mă interesez pe la prieteni, pe la autorităţi, şi am încercat să le găsesc un rost“, susţine bărbatul.

S-a căsătorit în Botoşani

A ajuns în Moldova cu un convoi umanitar şi, de opt luni, nu a mai părăsit oraşul. Locuieşte aici de parcă s-ar fi născut în România. Nu-l mai interesează nimic din ceea ce a lăsat în Italia şi spune că, odată ajuns în Botoşani, a simţit că locurile şi oamenii îi sunt foarte familiari. „Nu ştiu dacă să cred sau nu în teoria reîncarnării. Cert este că am senzaţia că eu am mai trăit aici cândva. Vă spun sincer că nu am avut nevoie de prea mult timp să mă adaptez şi mi-a venit foarte uşor să mă obişnuiesc cu locurile, cu străzile, cu zonele oraşului. Acum chiar nu aş mai pleca de aici pentru nimic în lume“, spune Giovanni.

Mai mult, bărbatul s-a căsătorit de curând cu o botoşăneancă şi simte că România i-a devenit