Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, apreciază că programul de salvare a Ciprului este aproape de o soluţia pe care ar fi impus-o economia de piaţă, considerând că deponenţii cu sume mari într-o bancă cunosc riscurile şi negociază dobânzi mult peste ratele acordate clientelei de retail.
"Ştiţi că principiul clasic este următorul: când o bancă are probleme, primii care plătesc sunt acţionarii. Şi în România, dacă vreo bancă intră la necazuri, primii care plătesc sunt acţionarii, îşi mănâncă capitalul. Că au lăsat-o să se expună riscant. Acum se extinde responsabilitatea de la proprietari la creditorii mari. Nu o extrapolaţi, pentru că în România toate băncile au o solvabilitate chiar excesivă (...) Dacă cineva ţine câteva milioane pe pasivul unei bănci, nu ţine pentru o dobândă de 0,1%. Consideră că dă credite pe undeva şi lui îi dă 4%, când în lume este zero şi ceva. Şi-a asumat un risc. Îi protejăm pe deponenţii mici", a spus Isărescu.
El a explicat că atunci când un investor ajunge să deţină sume mari în bănci, de ordinul milioanelor de euro, însemnaă că şi-a asumat un risc.
"Altminteri, ai şi alte opţiuni, poţi să cumperi titluri de stat, obligaţiuni", a afirmat Isărescu, după ce anterior a menţionat că nu doreşte să dea sfaturi oamenilor bogaţi în privinţa modului în care să-şi plaseze disponibilităţile.
Şeful băncii centrale apreciază că investitorii care şi-au asumat riscurile "pentru a obţine un câştig pe măsură" din depozite de la băncile cipriote ar fi normal să contribuie la acoperirea pierderilor băncii.
"Altminteri, dacă o bancă se prăbuşeşte, cine credeţi că plăteşte? Nu doar acţionarii, toţi deponenţii, şi cei mici, dacă nu sunt asiguraţi. Judecata nu este departe de economia de piaţă", a spus Isărescu.
Ciprul a încheiat un acord de bailout de 10 miliarde euro cu guvernele din zona euro, FMI şi Banca Centrală Europe