Criza datoriilor suverane a transformat investitorii în fondurile mutuale în finanţatori ai băncilor şi statului român, cu investiţii în valoare de 6,5 miliarde de lei (1,5 mld. euro) în depozite şi obligaţiuni. Doar 3% din averea de 7 miliarde de lei a fondurilor este plasată în companii româneşti listate.
Cele 60 de fonduri mutuale româneşti au strâns o avere de 7 miliarde de lei de la peste 236.000 de investitori. La finele lunii septembrie cele mai mari investiţii ale fondurilor erau obligaţiunile care au atras aproape 49% din activele de 7 miliarde de lei. Circa 44,4% din active erau depozitate la bănci sau ţinute sub formă de lichidităţi.
Fondurile aveau investiţii de doar 3% din active în acţiuni ale companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti. Ponderea acţiunilor în activele nete ale fondurilor mutuale, de doar 3%, este la minim istoric, mult sub nivelul de 21% din active înregistrat în toamna anului 2008, când a avut loc falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers.
Ponderea mică a acţiunilor în structura investiţiilor se explică în principal prin faptul că în ultimii trei ani doar în fondurile monetare şi de obligaţiuni au intrat bani noi.
Din 2008 până în prezent investitorii au venit cu circa 5 miliarde de lei în fondurile monetare şi de obligaţiuni. Aceste fonduri nu investesc în acţiuni pentru că au un profil redus de risc şi plasează banii investitorilor în obligaţiuni şi depozite. Mai mult, deşi din septembrie 2008 au trecut trei ani, iar bursa a pierdut circa 15%, valoarea investiţiilor în acţiuni este la acelaşi nivel ca acum trei ani, de circa 200 milioane de lei, în timp ce plasamentele în obligaţiuni şi depozite sunt de zece ori mai mari.
Sumele mari plasate în obligaţiunile şi depozitele bancare scot la iveală faptul că că fondurile mutuale au finanţat deficitul bugetar prin achiziţia de titluri de stat, au