Cei care au plecat din ţară au avut democraţia şi economia de piaţă în sânge. Un studiul întocmit de o echipă din România și SUA susţine că cei care au decis să părăsească România sunt indivizi cu o înaltă apreciere a valorilor democratice universale şi sunt deschişi la concurenţă.
Autorii lucrării ridică în discuţie problema celor care decid să se reîntoarcă, singuri sau cu familia, înapoi ţară. În opinia acestora, rapatriații păstrează valorile însușite în țările de adopție, dobândind astfel și un rol civilizator. Cu toate acestea, profilul celor care revin este diferit în funcție de valul de migrație în cadrul cărora s-au integrat.
Lucrarea “Întorşi acasă: atitudinea şi comportamentul românilor reveniţi din migraţie în ţara natală”, subliniază că repatriaţii cu atitudini rasiste, antidemocratice, antisemite la plecare păstrează carateristicile şi adaugă, mai ales dacă au crescut într-un regim comunist, amărăciunea de a nu se fi realizat pe deplin în ţara de adopţie.
Autorii studiului sunt Gabriel Bădescu, doctorand la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca și Paul E. Sum, profesor doctor al Universităţii North Dakota, specialist în problemele postcomunismului est-european.
Materialul, extrem de complex şi temperat, ridică în discuţie chestiunea celor care decid să părăsească ţara de adopţie şi se întorc, singuri sau cu familia, în ţară.
• Au repatriaţii un set de valori democratice superioare celor care nu au lucrat în străinătate?
• Cât de mult diferă comportamentul repatriaţilor de cel al restului populaţiei româneşti?
• Cât durează până la reintegrarea completă în mediul românesc?", sunt principalele întrebări ridicate de acest studiu.
Lucrarea susţine că, pe măsură ce petrec mai mult timp în altă ţară, românii îşi schimbă preferinţele politice şi reacţione
