În premieră pentru Braşov, un arhitect cu experienţă, Dan Median, a realizat prima clasificare şi codificare a fortificaţiilor Cetăţii, alcătuind, pe temeiul informaţiilor culese, şi o bază digitală de date. La acest proiect lucrează de trei ani, o muncă desfăşurată în mod benevol, de-a lungul căreia a strâns nu mai puţin de 5.000 de fotografii, bătând străzile oraşului. În cercetarea sa, Dan Median a pornit de la o lucrare privind cetăţile medievale transilvănene, în evoluţia şi dezvoltarea fortificaţiilor din piatră: „Pentru Braşov, la nici unul dintre specialişti nu am găsit denumirea de turn de flancare, care vine de la flancarea orizontală a zidurilor de incintă a Cetăţii. Nu am întâlnit turnuri de artilerie, care sunt aşa-zisele bastioane. Am descoperit că porţile de acum mai bine o sută de ani sunt, de fapt, de tipul arcelor de triumf. De asemenea, am găsit şi nu am văzut scris până acum despre şanţurile de apărare din Braşov care sunt chiar pe două rânduri. N-am întâlnit nicăieri marcat valul de pământ de pe versantul Tâmpei şi nici tunelurile pe care orice cetate medievală le avea. Despre unele nu se ştia dacă aparţineau sistemului de fortificaţie sau sunt mai recente, folosite la canalizări şi care acum nu mai sunt în funcţiune”. După clasificarea fortificaţiilor, arhitectul Dan Median a „intrat” în interiorul Cetăţii, pentru care a alcătuit un sistem de re-clasificare a construcţiilor civile, împărţite în două grupe: religioase şi laice. În cele de cult, sunt şapte clădiri, dintre care, cea mai mare este Biserica Neagră, alături de Catedrala Romano-Catolică, cele două sinagogi, Mănăstirea Franciscană de pe str. Sf. Ioan, precum şi Catedrala Ortodoxă din Piaţa Sfatului şi Biserica „Sf. Treime” de pe str. George Bariţiu. „La patru dintre ele am făcut releveele pentru că ce exista până acum în materie nu putea fi utilizat. Construcţiile laice le-am categorisi